Luca 15

1 Toți vameșii și păcătoșii se apropiau de Isus ca să-L asculte. RCCV — Luca 15:1

2 Și fariseii și cărturarii cârteau și ziceau: „Omul acesta primește pe păcătoși și mănâncă cu ei.” RCCV — Luca 15:2

3 Dar El le-a spus pilda aceasta: RCCV — Luca 15:3

4 „Care om dintre voi, dacă are o sută de oi, și pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci și nouă pe izlaz și se duce după cea pierdută până când o găsește? RCCV — Luca 15:4

5 După ce a găsit-o, o pune cu bucurie pe umeri; RCCV — Luca 15:5

6 și, când se întoarce acasă, cheamă pe prietenii și vecinii săi și le zice: „Bucurați-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.” RCCV — Luca 15:6

7 Tot așa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de oameni neprihăniți care n-au nevoie de pocăință. RCCV — Luca 15:7

8 Sau care femeie, dacă are zece lei din argint, și pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa și nu caută cu băgare de seamă până când îl găsește? RCCV — Luca 15:8

9 După ce l-a găsit, cheamă pe prietenele și vecinele ei și zice: „Bucurați-vă împreună cu mine, căci am găsit leul pe care-l pierdusem.” RCCV — Luca 15:9

10 Tot așa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește.” RCCV — Luca 15:10

11 El a mai zis: „Un om avea doi fii. RCCV — Luca 15:11

12 Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: „Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine.” Și tatăl le-a împărțit averea. RCCV — Luca 15:12

13 Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul și a plecat într-o țară depărtată, unde și-a risipit averea ducând o viață destrăbălată. RCCV — Luca 15:13

14 După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în țara aceea, și el a început să ducă lipsă. RCCV — Luca 15:14

15 Atunci s-a dus și s-a lipit de unul din locuitorii țării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii. RCCV — Luca 15:15

16 Mult ar fi dorit el să se sature cu roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni. RCCV — Luca 15:16

17 Și-a venit în fire și a zis: „Câți argați ai tatălui meu au belșug de pâine, iar eu mor de foame aici! RCCV — Luca 15:17

18 Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu și-i voi zice: „Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta RCCV — Luca 15:18

19 și nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.” RCCV — Luca 15:19

20 Și s-a sculat și a plecat la tatăl său. Când era încă departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat mult. RCCV — Luca 15:20

21 Fiul i-a zis: „Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.” RCCV — Luca 15:21

22 Dar tatăl a zis robilor săi: „Aduceți repede haina cea mai bună și îmbrăcați-l cu ea; puneți-i un inel în deget și încălțăminte în picioare. RCCV — Luca 15:22

23 Aduceți vițelul cel îngrășat și tăiați-l. Să mâncăm și să ne înveselim; RCCV — Luca 15:23

24 căci acest fiu al meu era mort, și a înviat; era pierdut, și a fost găsit.” Și au început să se înveselească. RCCV — Luca 15:24

25 Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri. RCCV — Luca 15:25

26 A chemat pe unul din robi și a început să-l întrebe ce este. RCCV — Luca 15:26

27 Robul acela i-a răspuns: „Fratele tău a venit înapoi, și tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a găsit iarăși sănătos și bine.” RCCV — Luca 15:27

28 El s-a întărâtat de mânie și nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieșit afară și l-a rugat să intre. RCCV — Luca 15:28

29 Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: „Iată, eu îți slujesc ca un rob de atâția ani, și niciodată nu ți-am călcat porunca; și mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă înveselesc cu prietenii mei; RCCV — Luca 15:29

30 iar când a venit acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat vițelul cel îngrășat.” RCCV — Luca 15:30

31 „Fiule”, i-a zis tatăl, „tu întotdeauna ești cu mine și tot ce am eu este al tău. RCCV — Luca 15:31

32 Dar trebuia să ne înveselim și să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort, și a înviat, era pierdut, și a fost găsit.” RCCV — Luca 15:32