Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Istoria Mântuirii

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Capitolul 13 — Iacov și îngerul

    Capitol bazat pe textele din Geneza 32, 24-33, 11.

    Greșeala pe care a făcut-o Iacov primind prin înșelăciune binecuvântarea fratelui lui i-a fost adusă din nou înaintea ochilor în mod convingător, iar el se temea că Dumnezeu îi va permite lui Esau să-i ia viața. În frământarea lui, s-a rugat Domnului toată noaptea. Mi-a fost prezentat un înger stând înaintea lui Iacov, punându-i în față adevăratul lui caracter. În timp ce îngerul se întoarce să plece, Iacov îl apucă și nu-l lasă. El face cereri cu lacrimi, mărturisind că s-a pocăit adânc de păcate și de relele făcute împotriva fratelui lui, care l-au ținut departe de casa tatălui său timp de douăzeci de ani. Îndrăznește să invoce făgăduințele lui Dumnezeu și dovezile bunăvoinței Lui față de el, arătate din când în când în timpul cât lipsise din casa tatălui lui.IM 94.1

    Iacov s-a luptat cu îngerul toată noaptea, cerând stăruitor o binecuvântare. Îngerul părea să opună rugăciunii lui, amintindu-i mereu păcatele și căutând în același timp să plece de la el. Iacov era hotărât să-l țină, nu prin tărie fizică, ci prin puterea credinței vii. Frământat, Iacov a pomenit despre pocăința sufletului lui, despre adânca umilință pentru greșelile făcute. Îngerul părea că privește cu indiferență la rugăciunea lui, făcând mereu eforturi să se elibereze din strânsoare. El ar fi putut să-și exerseze puterea supranaturală și să scape cu forța din strânsoarea lui Iacov, dar nu a ales să facă aceasta.IM 94.2

    Dar când a văzut că nu-l poate birui pe Iacov, ca să-l convingă de puterea lui supranaturală i-a atins coapsa, care i-a sărit imediat din încheietură. Durerea fizică, însă, nu l-a determinat pe Iacov să renunțe la eforturile lui stăruitoare. Obiectivul său era să obțină o binecuvântare, iar durerea trupului nu era un motiv suficient ca să-i abată mintea de la acest obiectiv. În ultimele momente ale conflictului, hotărârea lui era chiar mai puternică decât la început. Până la revărsatul zorilor, credința i-a devenit tot mai zeloasă și mai perseverentă. El n-a vrut să-i dea drumul îngerului până când acesta nu l-a binecuvântat. Îngerul “i-a zis: ‘Lasă-mă să plec, căci se revarsă zorile’ Dar Iacov a răspuns: ‘Nu Te voi lăsa să pleci, până nu mă vei binecuvânta.’ Atunci îngerul l-a întrebat: ‘Cum îți este numele?’ ‘Iacov’, a răspuns el. Apoi a zis: ‘Numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel; căci ai luptat, ca un prinț, cu Dumnezeu și cu oameni și ai fost biruitor.’”IM 95.1

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents