Credința triumfătoare

Credința stăruitoare a lui Iacov a biruit. El l-a ținut strâns pe înger până când a obținut binecuvântarea dorită și asigurarea iertării păcatelor sale. Numele i-a fost schimbat atunci din Iacov, cel ce ia locul prin înșelăciune, în Israel, care înseamnă un prinț al lui Dumnezeu. “Iacov l-a întrebat: ‘Spune-mi, Te rog, numele Tău.’ El a răspuns: ‘Pentru ce Îmi ceri numele?’ și l-a binecuvântat acolo. Iacov a pus locului aceluia numele Peniel; ‘căci’, a zis el, ‘am văzut pe Dumnezeu față în față și totuși am scăpat cu viață.’” Acela care a fost cu Iacov în noaptea aceea, Acela cu care s-a luptat și pe care L-a ținut stăruitor până l-a binecuvântat, a fost chiar Domnul Hristos.IM 95.2

Domnul a luat aminte la cererile lui Iacov și a schimbat planurile inimii lui Esau. El nu a aprobat nici o cale rea pe care a urmat-o Iacov. Acesta a avut o viață de îndoială, dezorientare și remușcare din cauza păcatului lui, până când a avut acea luptă serioasă cu îngerul și a obținut acolo dovada că Dumnezeu îi iertase păcatele.IM 96.1

“S-a luptat cu îngerul și a fost biruitor, a plâns și s-a rugat de el. Iacov l-a întâlnit la Betel și acolo ne-a vorbit Dumnezeu. Domnul este Dumnezeul oștirilor; Numele Lui este Domnul.” Osea 12, 4.5.IM 96.2

Esau mărșăluia împotriva lui Iacov cu o armată, cu scopul de a-și ucide fratele. Dar în timp ce Iacov se lupta cu îngerul în noaptea aceea, un alt înger a fost trimis să-i miște inima lui Esau, pe când acesta dormea. Esau l-a văzut în vis pe Iacov, exilat pentru douăzeci de ani departe de casa tatălui său, din cauză că se temea pentru viața lui. I-a observat întristarea când a aflat că mama lor murise. În visul lui a văzut umilința lui Iacov și pe îngerii lui Dumnezeu în jurul lui. A visat că, atunci când s-au întâlnit, el nu mai avea de gând să-i facă rău. Când s-a trezit, Esau le-a povestit celor patru sute de oameni visul său și le-a spus să nu-l vatăme pe Iacov, pentru că Dumnezeul tatălui lui era cu el. Când îl vor întâlni, nici unul din ei să nu-i facă rău.IM 96.3

“Iacov și-a ridicat ochii și s-a uitat și iată că Esau venea cu patru sute de oameni.... El însuși a trecut înaintea lor; și s-a aruncat cu fața la pământ de șapte ori, până ce s-a apropiat de tot de fratele său. Esau a alergat înaintea lui; l-a îmbrățișat, și s-a aruncat pe grumaz și l-a sărutat. și au plâns.” Iacov l-a rugat fierbinte pe Esau să primească un dar de pace. El a refuzat, dar Iacov a insistat: “‘Primește deci darul meu, care ți-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăți și am de toate.’ Astfel a stăruit de el și Esau a primit.”IM 96.4