Moise
Când acest crud decret se afla în plină desfășurare, s-a născut Moise. Mama lui l-a ascuns în siguranță, atât cât a putut, apoi i-a pregătit o bărcuță de papură, a uns-o cu smoală ca să nu intre apă în ea și a așezat-o la marginea apei, în timp ce sora lui avea să zăbovească în preajmă, aparent indiferentă. Ea veghea cu îngrijorare să vadă ce se va întâmpla cu frățiorul ei. Îngerii vegheau și ei ca să nu i se întâmple vreun rău pruncului neajutorat, care fusese așezat acolo de o mamă iubitoare și încredințat grijii lui Dumnezeu prin rugăciunile ei fierbinți amestecate cu lacrimi.IM 106.2
Acești îngeri au îndreptat pașii fiicei lui Faraon la râu, aproape de locul unde se afla micuțul străin nevinovat. Atenția ei a fost atrasă de ciudata bărcuță și a trimis-o pe una din slujitoarele ei să i-o aducă. Când a dat la o parte capacul acestei bărcuțe construite în mod deosebit, a văzut un prunc drăguț “un băiețaș care plângea. I-a fost milă de el.” Ea a știut că o mamă evreică iubitoare luase această măsură unică pentru a proteja viața copilașului ei mult iubit și a hotărât pe loc că el va fi fiul ei. Îndată a venit sora lui Moise și a întrebat: “‘Să mă duc să-ți chem o doică dintre femeile evreilor, ca să-ți alăpteze copilul?’ ‘Du-te’, i-a răspuns fata lui Faraon.”IM 106.3
Sora a alergat cu bucurie la mama ei, i-a spus vestea bună și a condus-o în mare grabă la fiica lui Faraon. Copilul a fost încredințat mamei să-l alăpteze, iar ea a fost plătită generos pentru creșterea propriului fiu. Cu recunoștință, această mamă și-a început sarcina pe care o putea îndeplini acum în siguranță și fericire. Ea a crezut că Dumnezeu îi ocrotise viața copilului. Cu credincioșie, s-a folosit de ocazia prețioasă de a-și educa fiul pentru o viață utilă. Ea a fost mai meticuloasă în educarea lui Moise decât în a celorlalți copii ai ei; deoarece era sigură că viața i-a fost păstrată pentru vreo lucrare măreață. Prin învățăturile date cu credincioșie, ea a întipărit în mintea lui tânără frica de Dumnezeu și dragostea pentru adevăr și dreptate.IM 107.1
Această mamă nu și-a oprit aici eforturile, ci s-a rugat fierbinte lui Dumnezeu pentru fiul ei, ca să poată fi păzit de orice influență rea. L-a învățat să se plece și să se roage lui Dumnezeu, viului Dumnezeu, pentru că numai El îl putea auzi și ajuta în orice nevoie. A căutat să-i imprime în minte păcătoșenia idolatriei. știa că el avea să fie despărțit curând de influența ei și predat mamei lui adoptive de neam împărătesc și că avea să fie înconjurat de influențe menite să-l facă să nu creadă în existența Făcătorului cerurilor și pământului.IM 107.2
Învățăturile pe care le-a primit Moise de la părinții lui au fost de așa natură încât să-i fortifice mintea și să-l apere de corupția păcatului, precum și de primejdia de a deveni mândru în mijlocul splendorii și extravaganței vieții de la curte. El avea o minte clară și o inimă pricepută și nu a pierdut niciodată impresiile sfinte primite în copilărie. Mama lui l-a ținut cât a putut de mult, dar a fost obligată să se despartă de el când era de vreo doisprezece ani, iar el a devenit atunci fiul fiicei lui Faraon.IM 108.1
Satana a fost înfrânt. Inspirându-l pe Faraon să-i omoare pe toți copiii de parte bărbătească, el se gândea să răstoarne planurile lui Dumnezeu și să-l distrugă pe acela pe care El îl va ridica să-I salveze poporul. Dar Dumnezeu S-a folosit chiar de decretul de moarte împotriva copiilor evrei, ca de mijlocul prin care să-l plaseze pe Moise în familia regală, unde avea posibilități să devină un om învățat, calificat în cel mai înalt grad să-și conducă poporul afară din Egipt.IM 108.2
Faraon nădăjduia să-și înalțe nepotul adoptiv pe tron. El l-a educat să stea în fruntea armatelor Egiptului și să le conducă în luptă. Moise era un mare favorit al oștirii lui Faraon și era foarte onorat, pentru că o conducea la luptă cu o iscusință și o înțelepciune superioare. “Moise a învățat toată înțelepciunea egiptenilor și era puternic în cuvinte și în fapte.” Egiptenii îl priveau pe Moise ca pe o personalitate remarcabilă.IM 108.3