Cuvinte de încurajare

La începutul anului 1904, sora White a decis să se deplaseze la Washington pentru a petrece acolo câteva luni în timpul punerii fundațiilor. În prima ei predică, în Sabatul din 30 aprilie 1904, ea spunea:SVM 396.3

“În orașul Washington este mult de făcut. Sunt recunoscătoare față de Dumnezeu pentru privilegiul de a vedea cumpărată o proprietate în acest loc în vederea activității noastre instituționale.SVM 397.1

Achiziționarea acestui teren a fost providența Domnului și Îl laud pe Dumnezeu că frații noștri au avut credința necesară pentru a face acest pas înainte. Când privesc orașul acesta, îmi dau seama de măreția lucrării ce urmează a fi îndeplinită….SVM 397.2

Dumnezeu cheamă acum fiecare credincios din acest centru să-și îndeplinească partea lui în a sprijini construcția lucrării ce trebuie realizată”. — The Review and Herald, 26 mai, 1904.SVM 397.3

Câteva zile mai târziu, sora White scria:SVM 397.4

“Terenul cumpărat pentru școală și pentru sanatoriul nostru reprezintă tot ce ne-am fi putut dori. Acest loc se aseamănă cu scenele care mi-au fost descoperite de Domnul și este foarte potrivit scopului pentru care urmează a fi folosit. Aici există suficient spațiu pentru o școală și un sanatoriu, fără a se aglomera alături de celelalte instituții….SVM 397.5

Locul destinat tipografiei a fost bine ales, la o distanță suficient de mică de oficiul poștal și, de asemenea, s-a găsit un loc potrivit pentru clădirea unei biserici. Parcă Takoma Park ar fi fost pregătit special pentru noi și a așteptat să fie ocupat de instituțiile și de lucrătorii noștri.SVM 397.6

Speranțele mele pentru acest loc sunt mari. De aici trebuie să ne extindem activitatea multe mile în jurul Washingtonului. Sunt atât de mulțumitoare că lucrarea noastră urmează a fi așezată în acest loc. Dacă ar fi fost aici, Domnul Hristos ar fi spus: ‘Ridicați-vă capetele și priviți holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceriș’. (Ioan 4, 35.)”. — Scrisoarea 153, 10 mai, 1904.SVM 397.7