Demnitatea muncii

Dumnezeu a rânduit ca ființele create de El să lucreze. Fericirea lor depinde de muncă. Nici o ființă din domeniul vast al creației nu a fost făcută pentru a rămâne inactivă și a trăit pe seama altora. Când ne angajăm într-o activitate folositoare, fericirea noastră sporește și capacitățile noastre se dezvoltă.SVM 87.1

Acțiunea conferă putere. În universul lui Dumnezeu guvernează o armonie deplină. Toate ființele cerești se află într-o activitate continuă, iar, prin munca pe care a desfășurat-o în viața Sa pe pământ, Domnul Hristos a dat un exemplu pentru toți. El mergea pretutindeni, “făcând bine”. Dumnezeu a instituit legea ascultării dovedite prin fapte. Tăcute, dar neobosite, toate lucrurile și ființele pe care El le-a creat își îndeplinesc lucrarea care le-a fost încredințată. Oceanul se află într-o mișcare continuă. Iarba de pe câmp, care astăzi există, iar mâine va fi aruncată în foc, își împlinește scopul ei, înfrumusețând pământul. Frunzele freamătă continuu, și totuși nu se vede nici o mână care le atinge. Soarele, Luna și stelele sunt folositoare și pline de slavă în îndeplinirea misiunii lor.SVM 87.2

Organismul omenesc funcționează fără încetare. Inima bate zi după zi, îndeplinindu-și fără încetare misiunea și propulsând fluxul purpuriu în toate părțile corpului. Activitatea neîncetată este starea predominantă a întregului organism viu. Iar pentru a-și îndeplini misiunea care i-a fost rânduită, omul, cu mintea și cu trupul create după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, trebuie să fie activ. El nu are voie să fie leneș. Lenevia este păcat.SVM 87.3